Tag: kaqchikel
-

Chanpomanel chuqa’ rukan chanpomanel xkib’än Inaugurar ri ciclo escolar richin ri sector público chi la’ Motul
Armita, 19 richin ri ik’ febrero (AGN)- Ri chanpomanel Bernardo Arévalo chuqa’ ri rukan chanpomanel Karin Herrera, k’amöl taq b’ey richin ri Chitüy chin tijonïk xkib’än inaugurar ri ciclo escolar 2025 pa sector público. Chupam ri rutzijonem, ri chanpomanel xub’ij: Wakami’ jun q’ij chin kikotem chuqa’ kuqub’ab’al k’u’x, k’o kuqub’anem richin jun ütz q’ijul apo,…
-

Wo’o’ etal ri k’o chi nawetamaj pa ruwi’ rujachik ri q’ayïs
Armita, 10 richin ri ik’ febrero (AGN).- Re maq’ij re’ 11 richin ri ik’ febrero xtisamajïx ri b’eyalil richin ri Gestión Integral richin ri Residuos chuqa’ Desechos Sólidos Comunes Acuerdo Gubernativo 164-2021. Ri rayb’äl chin ri b’eyalil ja ri’, ri nib’än establecer b’eyal sanitarias chuqa’ ambientales ri tikirel ye’ukusäx richin ri gestión chin ri q’ayïs,…
-

Chitüy richin kaq’ib’äl: “Man nub’än ta tratar chi yeb’an multar ri winaqilem ri majun nikijäch ta ri kiq’ayïs”
Armita, 20 richin ri ik’ enero. (AGN).- Chupam ri tzijonem richin talutzijob’äl richin ri wuqq’ij re’, ri chitüy richin kaq’ib’äl chuqa’ rutikomal kajulew, Patricia Orantes, xunataj chi xtuchöp samaj ri Acuerdo Gubernativo 164-2021, ri nub’än establecer jun b’eyalil richin rujachik ri q’ayïs. Re taqonem tzij re’ xtuchöp samaj ri q’ij 11 richin ri ik’ febrero…
-

Ajïl mínimo 2025: ja re’ ri montos oficiales ri xjote’ pa ruwi’
Armita, 28 richin ri ik’ diciembre (AGN).- Ri Chitüy richin Samaj chuqa’ Previsión Social (Mintrab) xutaluj rutzijoxkil re’ 27 de diciembre re’, ri Acuerdo Gubernativo Número 264-2024 ri ajïl mínimo richin ri Samaj Económicas ruma Circunscripción Económica chupam ri República richin Iximulew, re acuerdo re’ xb’an ri 26 richin ri ik’ diciembre chin 2024 achi’el…
-

INE practica Encuesta Nacional de Empleo e Ingresos Continua en idiomas maternos
Ciudad de Guatemala, 19 oct. (AGN).- El Instituto Nacional de Estadística (INE) lleva a cabo la Encuesta Nacional de Empleo e Ingresos Continua (ENEIC) con encuestadores que hablan diferentes idiomas maternos de Guatemala. Por medio de sus redes oficiales, Catalina Sepet, una de las encuestadoras de campo, anunció acerca de la ENEIC en idioma kaqchikel.…
-

Así se nombran los departamentos en kaqchikel
Ciudad de Guatemala, 18 oct. (AGN).– Guatemala, un país rico en diversidad cultural, cuenta con una gran variedad de lenguas indígenas que forman parte de su identidad. Una de estas lenguas es el kaqchikel, que pertenece a la rama k’iche‘ de las lenguas mayas. Debido a su relación con otros idiomas como el k’iche’, sakapulteko, sipakapense,…
-

Tradición oral de la milpa y su uso medicinal, una joya literaria en idioma “kaqchikel”
Ciudad de Guatemala, 14 oct. (AGN)- La Academia de Lenguas Mayas de Guatemala (ALMG) cuenta con una serie de libros y documentos traducidos a diferentes idiomas. La Sistematización de la tradición oral maya proceso del cuidado de la milpa en el campo, el manejo de sistema suelo y su uso medicinal, fase II, en el…
-

Ajpwäq nub’än trasladar aporte chi ke’ ri q’atb’äl tzij k’in monto richin ri nimirsaxïk presupuestaria
Armita, 3 richin ri ik’ Octubre. (AGN).- Ri Chitüy richin Finanzas Públicas (Minfin) xub’än trasladar chi ke’ ri q’atb’äl taq tzij jun aporte constitucional IVA-PAZ, ri impuesto richin circulación chin vehículos chuqa’ rujachik ri petróleo richin ri ik’ octubre chin ri 2024, ri k’in re re’ nub’än reafirmar ri rucompromiso ri chanpomal Bernardo Arévalo richin…